fbpx
Posts By :

Cristian

Undele cerebrale Theta și Terapia prin plutire

Undele cerebrale Theta și Terapia prin plutire 1080 675 Cristian
Undele cerebrale Theta și Terapia prin plutire

Dacă știți pe cineva care plutește frecvent, îl puteți auzi des referindu-se la undele cerebrale theta. Dar ce exact sunt undele theta? Sunt bune sau rele? De ce le dorim? Și ce știm cu adevărat despre efectul plutirii regulate asupra stării noastre mentale? Ne mândrim cu faptul că oferim terapia prin plutire (sau privare senzorială) la centrul nostru – așa că hai să aruncăm o privire asupra științei din spatele acestui fenomen.

 

Ce sunt undele cerebrale?

În primul rând, ce sunt undele cerebrale? Neuronii din creierul nostru produc în mod constant modele oscilante de energie electrică, care pot fi măsurate cu ceea ce se numește „EEG” (electroencefalogramă). Măsurarea se face prin intermediul unor electrozi mici așezați pe scalp pentru a măsura frecvența și amplitudinea acestui model electric. Oamenii de știință au creat patru categorii de bază pentru principalele tipuri de unde cerebrale pe care le producem.

  1. Undele beta: 14-40HZ

Cele mai „normale” unde cerebrale pe care le producem în timpul zilei. Creierul nostru se află într-un model de undă beta atunci când gândim, rezolvăm probleme și desfășurăm activități pe tot parcursul zilei.

  1. Undele alfa: 9-13HZ

Doar puțin mai lente decât undele beta, undele alfa sunt experimentate în stări de flow, momente de pace sau reflecție. Acestea sunt de obicei experimentate în timpul activității de relaxare preferate.

  1. Undele Theta: 5-8HZ

Încetinind mai mult, undele Theta sunt observate chiar înainte de a adormi sau imediat după trezire. Modelul undelor cerebrale theta este asociat cu stări de visare lucidă, creativitate, meditație și reverie.

  1. Undele Delta: 1-4 HZ

Încetinind aproape de tot, undele delta sunt produse numai în timpul somnului profund.

Gândește-te puțin la sentimentul exact din momentul în care începi să dormi sau când te trezești dimineața și încă nu gândești în mod complet conștient. Aceasta este starea theta. Dacă îți poți aminti ceva din aceste momente, uneori experimentezi imagini vii (numite imagini hipnagogice) și un fel de deschidere în care te gândești la lucruri la care de obicei nu te gândești. Acestea sunt gândurile tale inconștiente care intră în experiența ta conștientă, motiv pentru care le poți aminti.

Oamenii de știință au observat, de asemenea, că stările theta sunt atinse de călugării budiști în timpul meditației zen, dar numai de practicienii cu experiență, după perioade lungi de timp. În bazinul de plutire se accesează aceasta stare Theta, ușor evaziva, mult mai rapid, de multe ori chiar în prima ședință.

Cercetările despre plutire existente și recente au demonstrat că indivizii produc unde theta în bazinul de plutire și fără să aibă mulții ani de experiență în meditație necesari. Știința nu a răspuns încă exact la întrebarea de ce terapia prin plutire ne ajută să atingem atât de ușor această stare, dar este ușor să vedem cum un mediu liniștit, fără distrageri, fără gravitație, poate ajuta creierul nostru să ajungă la o stare profundă de relaxare. 

 

Care sunt beneficiile și de ce contează?

Deci, ce este atât de bun la undele theta? Ei bine, s-a constatat că starea theta este asociată cu sentimente de bunăstare, creativitate, relații îmbunătățite, aptitudine socială, stres scăzut și reducerea altor emoții negative, cum ar fi furia. La fel, undele theta sunt asociate cu scăderea riscului apariției unor boli precum cele de inimă sau a riscului de accident vascular cerebral, dar și cu o ameliorare a simptomelor unor tulburări mentale, cum ar fi depresia și anxietatea.

De ce? Acest lucru se datorează faptului că starea theta permite creșterea producției de neurotransmițători pozitivi, cum ar fi endorfinele și reduce producția de neurotransmițători legați de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul.

 

A fi în „theta” nu se simte doar bine; știința a dezvăluit legături puternice între undele theta și modul în care învățăm și formăm amintiri, în special amintiri personale. Acest lucru poate explica legăturile găsite între terapia prin privare senzorială și învățare (super învățare) sau de ce mulți indivizi povestesc că retrăiesc amintiri din copilărie cu detalii foarte vii.

În timp ce sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la undele cerebrale și terapia prin plutire pentru a afla mai multe despre acest fenomen, este ușor de văzut de ce plutirea a funcționat pentru atât de mulți oameni ce doresc să aducă pace și bunăstare în viața lor. Mai simplu spus, atunci când plutim, creierul nostru este capabil să încetinească și să atingă un nivel profund de calm, care poate fi dificil de replicat în viața de zi cu zi.

 

Creierul, anxietatea și terapia prin plutire

Creierul, anxietatea și terapia prin plutire 1080 675 Cristian
Creierul, anxietatea și terapia prin plutire

Una dintre problemele cel mai des întâlnite drept consecință a stilului de viață modern o reprezintă anxietatea. Denumită în limbaj clinic General Anxiety Disorder (Tulburare Generală de Anxietate), aceasta a devenit un companion tot mai frecvent pentru cât mai mulți oameni. Un companion deloc plăcut, având în vedere că vine la pachet cu stări de teamă, neliniște, iritabilitate sau oboseală ce apar adesea subit, fără o cauză aparentă. 

Din aceste motive, în lumea științifică a existat o preocupare constantă privind înțelegerea resorturilor din spatele anxietății, dar și a metodelor de a o combate, crescând astfel calitatea vieții persoanelor afectate. Una dintre metodele alternative de terapie a tulburărilor din sfera anxietății studiată intens de comunitatea științifică este terapia prin plutire.

Deși aflată în stadii timpurii, cercetarea modului de acțiune a terapiei prin plutire asupra anxietății vine deja cu indicii promițătoare, prin prisma descoperirilor legate de acțiunea ei la nivel cerebral.

La fel ca meditația, ședințele de terapie prin plutire opresc temporar activitatea amigdalei, partea din creier responsabilă cu descifrarea emoțiilor și cu răspunsul la stres de tip fight-flight-freeze (luptă-fugi-îngheață). În cadrul studiilor efectuate până acum, care combină imagistica cerebrală cu ședințele de terapie prin plutire, s-a constatat că, după terminarea ședinței, acea parte din creier responsabilă cu răspunsul în situații de stress este inactivă. Această stare este cunoscută mai ales practicanților meditației, unul dintre avantajele terapiei prin plutire fiind faptul că oferă avantajele meditației persoanelor care nu o pot practica în mod consistent, astfel încât să le atingă singuri.

Un studiu din 2006, publicat în the International Journal of Stress Management arată că, după 12 sesiuni de plutire, nivelurile de stress, durere fizică, anxietate și depresie ale participanților au scăzut considerabil, nivelul de optimism și calitatea somnului fiind îmbunătățite. Poate cel mai interesant lucru însă, efectele celor 12 ședințe de terapie prin plutire s-au menținut timp de patru luni, făcând din această terapie o posibilă alternativă la medicație pentru persoanele diagnosticate cu depresie, anxietate sau PTSD (tulburare de stress post-traumatic). 

Aceste efecte de diminuare a stărilor anxioase apar datorită reducerii activității mecanismelor cerebrale responsabile cu răspunsul la stres, reducerea nivelului de cortizol din sânge, reducerea ritmului cardiac, și inducerea unei stări de relaxare profunde, asemănătoare cu somnul. Pe durata unei ședințe de terapie prin plutire, activitatea sistemului nervos simpatic scade, în timp ce activitatea sistemului nervos parasimpatic crește. În același timp, se constată o normalizare a funcțiilor respiratorii, hormonale și digestive pe durata ședinței de terapie.

Vedem așadar că terapia prin plutire, ceva aparent simplu, are efecte la nivel fiziologic încă insuficient documentate, putând fi complementară schemelor clasice de terapii pentru o gamă largă de afecțiuni, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea de stres post-traumatic.

Astfel, practicată în mod constant, terapia prin plutire, alături de alte forme de terapie, cum ar fi psihoterapia sau consilierea psihologică, terapia prin plutire poate, pentru anumite tipuri de afecțiuni, preveni nevoia de medicație psiho-activă, de obicei cu efecte secundare pe termen lung.

Creativitate și plutire

Creativitate și plutire 1080 675 Cristian

Terapia prin plutire are beneficii dovedite atât pentru corpul cât și pentru mintea umană, așa cum s-a arătat deja prin mai multe studii dedicate. Astăzi aleg să vorbesc însă despre o singură zonă, și anume beneficiile terapiei prin plutire asupra creativității.

Terapia prin plutire a fost inițial utilizată în pregătirea sportivilor de performanță, deoarece, pe lângă refacerea mai rapidă a musculaturii după antrenamente sau accidentări, aceasta creștea și nivelul imageriei dirijate. Iar imageria dirijată are un rol important și în procesul creativ.

Cum ne ajută terapia prin plutire să fim mai creativi? În primul rând prin pregătirea unui mediu sigur, relaxant și totuși alert. Adică exact genul de mediu în care să îți lași imaginația la joacă. Terapia prin plutire este foarte mult legată de procesele cognitive, stimulate de privarea senzorială. Mai exact, terapia prin plutire activează undele cerebrale theta, specifice stării de somn sau meditație profundă. Aceste unde sunt adesea însoțite de gânduri clar formulate, de asocieri libere și de momente ”Aha!”.

În cadrul unui studiu realizat în 1992, principalul beneficiu pentru creativitate este creșterea stării de vitalitate generală. Astfel, s-a demonstrat că terapia prin plutire duce la scăderi semnificative ale stărilor de anxietate, oboseală, ostilitate, confuzie, tensiune și depresie. Adică exact a stărilor care, prelungite, duc la bine cunoscutele blocaje creative.

Dar e, totuși, un efect asemănător unei străzi cu dublu sens. Pe de-o parte, terapia prin plutire reduce aceste stări, crescând nivelul creativității. Pe de altă parte, însă, scăderea stărilor de anxietate, tensiune, oboseală și confuzie a avut un ritm mai alert în rândul persoanelor cu o creativitate ridicată care au participat la studiu, comparativ cu ritmul în care aceiași indici au scăzut în rândurile participanților necreativi.

Creșterea creativității poate fi, însă, corelată și cu starea de relaxare pe care o resimt cei ce aleg terapia prin plutire, și despre care spun că este mai intensă decât somnul. În același timp, privarea senzorială duce, poate paradoxal, la o creștere a acuității senzoriale care, pe fondul relaxării profunde despre care vorbeam, poate produce așa-numitele halucinații hipnotice. Adică relaxare și vise specifice somnului, dar fără somn. 

Un alt studiu, realizat de Peter Suedfeld în 1987, menționează că participanții au raportat suspendarea gândirii critice, o mai mare deschidere, dificultăți în a gândi linear, urmând lanțuri de asocieri libere. Aceiași participanți au raportat și vise scurte și o stare de existență non-verbală, în care nu exista componenta verbală a experienței, fiind centrată în jurul unui mod perceptiv de a experimenta lucrurile.

Astfel, terapia prin plutire acționează nu direct asupra creativității, cât indirect, asupra elementelor care, atunci când sunt recurente, acționează ca inhibitori. Sesiunile de plutire practicate constant sunt, așadar, modalități prin care se acționează la rădăcina problemei, eliminând cauzele care duc la consecința vizibilă. 

Acestea sunt cele mai importante lucruri pe care să le știi despre relația dintre terapia prin plutire și creativitate. Iar atunci când vei întâmpina un blocaj creativ, încearcă ceva nou pentru tine, cum ar fi o sesiune de plutire, și vezi chiar tu cum acționează pentru tine.

 

Trei motive pentru care să mergi într-un floating room

Trei motive pentru care să mergi într-un floating room 1350 675 Cristian

2020 a fost, pentru mulți dintre noi, un an complicat, care a adus cu sine o creștere a nivelului general de stres, anxietate și, în unele cazuri, a dus la un tonus general mai scăzut, comparativ cu perioada anterioară. Astfel a crescut și nevoia oamenilor de a se relaxa, de a se elibera, măcar temporar, de stresul prelungit la care suntem expuși.

Una dintre modalitățile inedite de a face acest lucru este experiența unui centru de plutire, așa-numitul floating room. Bazat pe tehnicile terapiei prin privare senzorială, un centru de plutire este centrat în jurul bazinului izolat fonic și luminos, umplut cu o soluție de aproximativ 25 cm ce conține 500 kg de sare Epsom și 800 litri de apă.

Deși este o tehnică descoperită în anii ’50, plutirea a apărut pe piața românească de wellness de-abia în ultimii ani, odată cu cercetările aprofundate pe subiect. De ce este benefică pentru calitatea vieții o vizită ocazională într-un centru de plutire, vei afla din rândurile de mai jos.

Încerci ceva nou

Odată cu venirea pandemiei, posibilitățile de a avea noi experiențe au fost limitate drastic. Un centru de plutire îți oferă o experiență total nouă comparativ cu un centru spa obișnuit, în condiții de siguranță. Te-ai gândit vreodată cum ar fi să fii doar tu, plutind pe apă, într-o cameră în care nu există nici un alt fel de stimuli? Dacă da, acum poți afla pe viu cum se simte experiența. 

Te relaxezi

Hiperstimularea e, de ani buni deja, o problemă care ne afectează în diferite grade, pe toți. Suntem înconjurați de o mare de stimuli încă de dinainte de venirea pandemiei, care nu a făcut decât să pună problema pe afiș, după ce a acutizat-o. Ședințele de plutire sunt, prin faptul că te deconectează temporar de la toată avalanșa de stimuli cu care te-ai obișnuit să trăiești, o pauză de relaxare mai mult decât binevenită. Dă-ți timp să te relaxezi cu adevărat, departe de orice te-ar distrage, și reîncarcă-ți bateriile într-un mod plăcut.

Te face mai sănătos

Terapia prin plutire are efect nu doar asupra psihicului, ședințele de plutire având beneficii dovedite și asupra corpului uman. O ședință de plutire poate, pe lângă reducerea simptomelor anxietății și stresului, avea un efect pozitiv asupra durerilor cronice, durerilor de cap și tensiunilor musculare. Printre beneficiile dovedite se numără și diminuarea stărilor de oboseală și iritabilitate, reducerea problemelor de somn și relaxarea musculară. De asemenea, s-a dovedit că ședințele de plutire îmbunătățesc și creativitatea sau capacitatea de concentrare.

Vedem, așadar, că sesiunile de plutire sunt mai mult decât un trend nou apărut sau un capriciu, sunt o adevărată terapie fundamentată științific, accesibilă tuturor, cu efecte notabile asupra stării de bine generale, a fizicului și psihicului celor care aleg să o practice. Așa că, dacă te simți în permanență obosit, iritat, cu un tonus general scăzut, poate că a venit timpul să rupi, măcar pentru puțin, ritmul vieții obișnuite și să-ți oferi un moment de pauză, cât pentru un reset. Meriți să ai grijă de tine.