fbpx

Creierul, anxietatea și terapia prin plutire

Creierul, anxietatea și terapia prin plutire

Creierul, anxietatea și terapia prin plutire 1080 675 Cristian
Creierul, anxietatea și terapia prin plutire

Una dintre problemele cel mai des întâlnite drept consecință a stilului de viață modern o reprezintă anxietatea. Denumită în limbaj clinic General Anxiety Disorder (Tulburare Generală de Anxietate), aceasta a devenit un companion tot mai frecvent pentru cât mai mulți oameni. Un companion deloc plăcut, având în vedere că vine la pachet cu stări de teamă, neliniște, iritabilitate sau oboseală ce apar adesea subit, fără o cauză aparentă. 

Din aceste motive, în lumea științifică a existat o preocupare constantă privind înțelegerea resorturilor din spatele anxietății, dar și a metodelor de a o combate, crescând astfel calitatea vieții persoanelor afectate. Una dintre metodele alternative de terapie a tulburărilor din sfera anxietății studiată intens de comunitatea științifică este terapia prin plutire.

Deși aflată în stadii timpurii, cercetarea modului de acțiune a terapiei prin plutire asupra anxietății vine deja cu indicii promițătoare, prin prisma descoperirilor legate de acțiunea ei la nivel cerebral.

La fel ca meditația, ședințele de terapie prin plutire opresc temporar activitatea amigdalei, partea din creier responsabilă cu descifrarea emoțiilor și cu răspunsul la stres de tip fight-flight-freeze (luptă-fugi-îngheață). În cadrul studiilor efectuate până acum, care combină imagistica cerebrală cu ședințele de terapie prin plutire, s-a constatat că, după terminarea ședinței, acea parte din creier responsabilă cu răspunsul în situații de stress este inactivă. Această stare este cunoscută mai ales practicanților meditației, unul dintre avantajele terapiei prin plutire fiind faptul că oferă avantajele meditației persoanelor care nu o pot practica în mod consistent, astfel încât să le atingă singuri.

Un studiu din 2006, publicat în the International Journal of Stress Management arată că, după 12 sesiuni de plutire, nivelurile de stress, durere fizică, anxietate și depresie ale participanților au scăzut considerabil, nivelul de optimism și calitatea somnului fiind îmbunătățite. Poate cel mai interesant lucru însă, efectele celor 12 ședințe de terapie prin plutire s-au menținut timp de patru luni, făcând din această terapie o posibilă alternativă la medicație pentru persoanele diagnosticate cu depresie, anxietate sau PTSD (tulburare de stress post-traumatic). 

Aceste efecte de diminuare a stărilor anxioase apar datorită reducerii activității mecanismelor cerebrale responsabile cu răspunsul la stres, reducerea nivelului de cortizol din sânge, reducerea ritmului cardiac, și inducerea unei stări de relaxare profunde, asemănătoare cu somnul. Pe durata unei ședințe de terapie prin plutire, activitatea sistemului nervos simpatic scade, în timp ce activitatea sistemului nervos parasimpatic crește. În același timp, se constată o normalizare a funcțiilor respiratorii, hormonale și digestive pe durata ședinței de terapie.

Vedem așadar că terapia prin plutire, ceva aparent simplu, are efecte la nivel fiziologic încă insuficient documentate, putând fi complementară schemelor clasice de terapii pentru o gamă largă de afecțiuni, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea de stres post-traumatic.

Astfel, practicată în mod constant, terapia prin plutire, alături de alte forme de terapie, cum ar fi psihoterapia sau consilierea psihologică, terapia prin plutire poate, pentru anumite tipuri de afecțiuni, preveni nevoia de medicație psiho-activă, de obicei cu efecte secundare pe termen lung.

Leave a Reply