fbpx

Terapia prin plutire si anxietatea

Terapia prin plutire si anxietatea

Terapia prin plutire si anxietatea 925 640 Cristian

Dr. Justin Feinstein este un neuropsiholog clinic și director al centrului de plutire de la ILCC (Institutul Laureat pentru Cercetări ale Creierului), localizat în Tulsa Oklahoma.

Dr. Feinstein este cercetătorul principal al terapiei prin plutire în America de Nord și unul dintre cei mai importanți din lume. Lucrează cu pacienți și îi tratează cu aplicații clinice ale plutirii, studiind biometria și parametrii psihologici.

CE ESTE NEUROPSIHOLOGIA?

Esența fundamentală a neuropsihologiei este de a încerca să ințeleagă relația dintre creier și comportament. Cum contribuie o anumită parte a creierului la comportamentul nostru și, în cazul psihopatologiei, la comportamentul anormal?

“Pentru mine, ceea ce a constituit mereu o arie de interes și pasiune a fost anxietatea și cât de mult de influențează ea viețile,“ spune dr. Feinstein. “Chiar și la cei care nu suferă de o tulburare, ea este totuși prezentă într-o măsură mai mare sau mai mică; este omniprezentă.“

El este interesat să învețe despre părțile creierului care lasă anxietatea să se dezvolte, ajungând la aceste stări disfuncționale, după care să caute modalități de a interveni asupra circuitelor din creier pentru a ajuta pacienții.

DESCOPERIND TERAPIA PRIN PLUTIRE

Când a descoperit plutirea avea acest scop în minte și, într-un anumit fel, plutirea l-a găsit pe el. “Eram în laborator, lucrând cu pacienții, și unul dintre cercetători încercase plutirea și voia să îmi spună ce s-a întâmplat.“

Ceea ce a găsit interesant în acele discuții inițiale a fost că nu descria plutirea ca o formă de privare senzorială, ci ca pe o forma de sporire a simțurilor. S-a simțit conectată la corpul său într-un fel în care nu a mai fost până atunci, și s-a simțit eliberată de stresul și anxietatea prezente în viața sa.

“M-a făcut să mă gândesc la plutire ca la o unealta de a te reconecta la partea interna a corpului tău.“, spune dr. Feinstein. Ceea ce descopereau în cercetările lor la timpul respectiv era că, la pacienții cu anxietate, aceasta conexiune era cea mai perturbată.

CURAJUL DE A PLUTI

I-a luat aproximativ trei luni pentru a-și face curaj să chiar meargă la prima sa plutire. Era puțin temător din cauza necunoscutelor. Mulți oameni se îngrijorează înainte de prima lor plutire. O să îmi pierd simțul controlului? O să mă simt blocat sau prins?

Când a plutit, într-un final, după aproximativ 15 minute în ședință, a început să râdă, deoarece a trebuit să admită că experiența pe care o avea era exact opusul față de anxietatea anticipată pe care o trăise înainte.

“Oamenii pe care îi poate ajuta cel mai mult sunt cei care sunt, în general, mai deschiși să o folosească“, spune dr. Feinstein. Sunt multe bariere înainte de a o încerca, inclusiv claustrofobia. Pentru a diminua această problemă, dr. Feinstein și echipa sa au construit ceea ce numesc un bazin de plutire deschis, în laboratorul lor, care nu este închis în nici un fel.

Acesta este și motivul pentru care a fost schimbat numele din deprivare senzorială în terapie prin plutire. Mulți oameni vad termenul “deprivare“ ca provocând anxietate, când defapt nu este exact cea mai precisă descriere pentru experiență.

INTEROCEPTIVITATEA ȘI INTENSIFICAREA SENZORIALĂ

Cu toate că este adevărat că există un aspect de privare senzorială al terapiei prin plutire, este și un altul care crește interoceptivitatea, adică simțul de a conștientiza starea interioară a corpului nostru.

“Pentru mine, asta este partea terapiei prin plutire ce nu a fost explorată suficient. Aspectul de intensificare este foarte important deoarece, ceea ce se întâmplă este că, pentru prima dată, poți trăi experiența corpului complet deconectat de la anxietatea și stresul prezente în sistemul nervos.“

Este important să ai această juxtapunere a unei stări psihologice de relaxare în combinație cu senzația bătăilor inimii sau cu a respirației, deoarece pacienții cu tulburare de anxietate, de obicei își simt bătăile inimii sau respirația în condițiile anxietății, și asta este asocierea pe care o au.

Când plutesc, pacienții descoperă o asociere complet nouă cu aceste senzații interne ce deseori conduc experiența anxietății. Asociind relaxarea cu simțitul bătăilor inimii, asociind relaxarea cu simțitul respirației, se formează asocieri complet noi pentru acești pacienți.

“Aici cred că ar putea avea valoare terapeutică extraordinară, deoarece pot reveni după aceea la viața lor și, în momentul în care își simt bătăile inimii sau respirația constrângându-i, își pot da seama că aceste senzații nu trebuie să ducă la anxietate. Defapt, ei își pot aduce aminte de plutire și să realizeze că aceste senzații pot simboliza relaxare completă și conexiune cu propriul corp.“

Aceasta este partea din plutire ce deseori este omisă atunci când oamenii folosesc termene precum ‘deprivare senzoriala‘. “Este această conexiune profundă cu procesele ce susțin viața care se întâmplă în corpul tău în fiecare moment și, într-un fel, o stare reflexivă de mindfulness fără nici un efort depus.“

În acest mod, terapia prin plutire este o terapie prin expunere într-un mediu sigur, expunând pacienții acelor sentimente de cum este să fii anxios dar într-o stare a minții foarte calmă și controlată.

TERAPIA PRIN EXPUNERE

Ce este terapia prin expunere? O modalitate comună de a trata anumiți copii de tulburări anxioase este să expui pacienții la acele lucruri de care le este frică. Ideea este să reprogramăm relația dintre răspunsul ce provoacă anxietate și stimulii care îl generează.

Tipic, acești pacienți sunt deosebit de sensibili la senzațiile din corp. Simțind bătăile inimii ei pot crede că mor de atac de cord. Interpretează catastrofic aceste semnale interne.

Ceea ce permite plutirea pacienților să facă este, câteodată pentru prima dată în viața lor, să aibă aceste senzații interne fără să aibă și răspunsul de anxietate “Pare să îl scurtcircuiteze,“ spune dr. Feinstein.

“Ceea ce arată datele din aceste studii este ca plutirea creează o stare psihologică de completă relaxare“. Indicatori precum presiunea arteriala și ritmul cardiac se duc în jos, iar respirația și undele cerebrale își scad frecvența. Plutirea induce o stare psihologică ce este exact opusul anxietății.

CERCETĂRI VIITOARE

Cercetările încă or să mai dureze, dar descoperirile recente sunt foarte promițătoare. “Am făcut câteva studii atingând multe tipuri de tulburări de anxietate și stres, pacienții suferind de stres post-traumatic, anxietate generalizata, atacuri de panică, anxietate socială, agorafobie, întregul spectru.” spune dr. Feinstein.

Depresia este una dintre cauzele de dezabilitate cele mai prezente în lume. În 2017, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un raport despre depresie și boli mintale în lume. Peste trei sute de milioane de oameni în întreaga lume a experimentat anumite simptome ale depresiei în ultimul an.

Munca pe care dr. Feinstein și echipa sa o fac este extrem de importantă și arată potențialul enorm pentru reducerea anxietății la pacienții rezistenți la alte forme de tratament. Și acesta este doar începutul a ceea ce este posibil.

 

 

Leave a Reply